Imagineaza-ti ca traiesti intr-o tara asemanatoare cu Italia. Coruptia se transmite prin aer, marile opere publice costa de trei ori mai mult si nu sunt niciodata finalizate iar castigatorii licitatilor publice se decid cu un telefon dat cui trebuie. Presa – cand nu e total “pornificata” – este declarata “un pericol pentru siguranta nationala” iar opozitia – cand nu e complice – e rabdatoare si asteapta, sperand ca roata electorala sa se invarte in favoara ei.
E criza, desigur, iar viata ta este bombardata de sensul unei apocalipse iminente. Atat incat sa nu reactionezi la acele masuri, de altfel indispensabile, de “taiere” a bugetului. Care-ar fi problema daca se ridica TVA-ul de la 19% la 24%? Sau daca se taie un sfert din salariile bugetarilor, lipsindu-i de posibilitatea de a fi platiti pentru orele suplimentare? Cu 15% mai putin la pensie, doar nu se moare, nu?
Presedintele republicii a sugerat, de altfel, o solutie: un al doilea loc de munca. Aceasta solutie este valabila pentru toti acei lenesi care de-abia isi merita salariul minim de 150 Euro si, de ce nu, si pentru acei pensionari care iau 80 Euro per luna. Dar mai ales pentru acele cadre didactice nemultumite, carora guvernul le-a promis o marire de salariu de 50%, adoptand o lege in acest sens (legea 221), pentru a-i surpinde, pe urma, cu un val de taieri a salariilor si de disponibilizari. Daca tot a inceput cu taierile, guvernul s-a gandit sa urmeze tendintele europene si sa creasca varsta de pensionare la 60/64 de ani si sa elimine cate o pensie de invaliditate sau cate un ajutor social pe ici pe colo. Toate acestea s-au facut imprumutand tara in asa fel incat urmatoarele generatii (cine stie cate) sa fie vandute unei organizatii, care, pentru romani, a inceput sa semnifice F.oame M.izerie I.zolare. Ironia soartei, Parlamentul voteaza o lege care sa reduca TVA-ul la 5%, macar pentru produsele de baza, si care sa nu impoziteze pensiile cele mai mici. Dar parlamentarii puterii inteleg ca au facut o gafa si, dupa ce sunt ironizati chiar de The Economist, se razgandesc asupra legii.
Deci, daca micul tau salariu nu iti ajunge pentru a-ti acoperi creditele, imprumuturile si intretinerea din ce in ce mai scumpa, nu esti singur iar solutiile pe care le poti adopta sunt infinite:
A. Sa pleci in strainatate, cum au facut-o cel putin trei milioane de romani. Si e o tendinta la moda. Nu mai sunt o noutate muncitorii agricoli, asistentele la domiciliu, prostituatele, muncitorii pe santier si nici romii, studentii sau mai noii emigranti, medicii, care scapa de pe nava sanatatii publice romane, in pragul naufragiului. Imigratia deschide intotdeauna noi orizonturi. In Marea Britanie, de exemplu, au fost descoperite grupuri de copii romani, unii de 9 ani, sclavizati, fortati sa lucreze la o temperatura de 0 grade, fara apa sau mancare, pe plantatii de ceapa verde. Dar daca esti prea batran pentru a emigra, poti incerca sa
B. Protestezi, asa cum au facut-o profesorii, militarii, politistii, supraveghetorii din penitenciare si multi altii care nu reusesc sa-si imagineze viata in alte tari, motiv pentru care rezista si protesteaza. Cum n-au mai facut-o niciodata pana acum. Pe 27 octombrie, in ciuda ploii, a fost organizat mitingul cel mai participat din timpul comunismului si a revolutiei din ‘89 pana acum, cu 30.000 de muncitori care au iesit in strada pentru a cere parlamentului sa provoace caderea guvernului, votand motiunea de cenzura intitulata BUBA, de la initialele protagonistilor partidului de guvernare (Basescu, Udrea, Boc, Anastase). Iar daca pe caile parlamentare nu se rezolva mare lucru, ca dovada ca motiunea a cazut, impreuna cu sperantele unui intreg popor saracit, inca mai poti sa
C. Faci greva foamei, ca persoana care a devenit simbolul protestelor din aceasta toamna, invatatoarea Cristina Anghel (51 ani), care, simtindu-se umilita de propriul guvern, a incetat sa se hraneasca, asteptand ca legea 221 a salariilor profesorilor sa fie aplicata. Dupa 70 de zile de batalie inutila dar emotionanta, doamna Anghel a inteles ca este credinciosa si nu doreste sa se sinucida. Tot n-ar fi ajutat la nimic. Dar nu toti gandesc ca ea. Deci o solutie poate fi si
D. Sa te sinucizi, o alegere pe care o fac mai ales pensionarii, care nu reusesc sa-si plateasca medicamentele pentru a supravietui, ca si tatii de familie urmariti de recuperatorii de credite. Este o solutie pe care o aleg frecvent si copiii si adolescentii, abandonati de proprii parinti emigrati. Daca violenta nu-ti convine, poti alege sa
E. Rezisti si sa speri, ca si zecile de mii de credinciosi in asteptarea unui miracol, care s-au aglomerat sa atinga moastele unui sfant si fragmentele Sfintei Cruci, in aceste zile la Mitropolia din centrul Bucurestiului.
Alegerea e a ta!
De-acum n-as vrea sa crezi ca tara in care ti-ai inchipuit ca traiesti este un infern. N-ar fi drept sa-ti dau aceasta impresie. Cum recita o emisiune de succes, “Am intalnit si romani fericiti”. Un exemplu: Silviu Raileanu, somer de 53 de ani, care, in urma unui concurs, a castigat o paine pe zi, pentru tot restul vietii. Domnul Raileanu, fara sa mai aiba grija zilei de maine, observa relaxat, “Circul e la televizor, painea o am deja.”
